Ce este guta?

Guta este o boala inflamatorie care afecteaza articulatiile, provocand durere si umflaturi, in special la membrele inferioare si la degetul mare de la picior. Aceasta afectiune este cauzata de acumularea excesiva de acid uric in sange, care se cristalizeaza in articulatii si declanseaza inflamatia.

Acidul uric este produs in mod natural in organism prin descompunerea purinelor, substante gasite in anumite alimente si bauturi. Guta poate fi o afectiune cronica si recurenta, iar simptomele sale pot varia in intensitate si durata. Este important ca cei care sufera de guta sa fie constienti de factorii de risc si sa constientizeze valoarea unei diete adecvate in gestionarea simptomelor. (1)

Tabel cu alimente permise in guta

Lista cu alimente permise pentru persoanele care sufera de guta este un aspect crucial in gestionarea acestei afectiuni. Aceste produse pot ajuta la reducerea simptomelor gutei si la controlul nivelului de acid uric din organism.

1.	fructe si legume proaspete	toate fructele proaspete, in special cirese; legume proaspete - cartofi, vinete, legume cu frunze verzi
2.	proteina animala	carne slaba si peste
3.	leguminoase	linte, soia, fasole, mazare, naut
4.	nuci si seminte	toate nucile si semintele
5.	cereale integrale	ovaz si fulgi de ovaz, orez brun
6.	lactate	toate lactatale care au un continut redus de grasimi
7.	bauturi simple	cafea, ceai verde, ceaiuri din plante
8.	uleiuri vegetale	ulei de cocos, ulei de masline, ulei de in
9.	condimente si ierburi aromatice	toate condimentele si ierburile aromatice consumate cu moderatie

O persoana care se confrunta cu guta are nevoie de o dieta echilibrata, cu alimente cu continut scazut de purine. Printre alimentele permise si recomandate persoanelor diagnosticate cu guta se numara fructele si legumele, cerealele integrale, produsele lactate cu continut scazut de grasimi, carnea slaba si pestele, oua. 

Fructele si legumele sunt bogate in vitamine, minerale, fibre si antioxidanti, iar consumul lor poate ajuta la alcalinizarea urinei. Acest lucru faciliteaza eliminarea acidului uric din organism si poate reduce riscul de aparitie a atacurilor de guta.

Fibrele din cerealele integrale ajuta la incetinirea absorbtiei purinelor, contribuind la mentinerea unui nivel scazut de acid uric. Produsele lactate cu continut scazut de grasimi, cum ar fi laptele si iaurtul, pot fi incluse in dieta deoarece contin proteine de inalta calitate ce ajuta la mentinerea sanatatii oaselor.

Carnea slaba, cum ar fi puiul sau curcanul, dar si pestele - somonul sau tonul - sunt surse bune de proteine si pot fi incluse in dieta in cantitati moderate. (1), (2), (3)

Recomandari pentru o dieta echilibrata in guta

Alimentele bogate in fibre si cele cu continut scazut de grasimi si colesterol sunt recomandate in mod special persoanelor cu guta. Aceste alimente ajuta la reducerea nivelului de acid uric si la prevenirea depunerii cristalelor de urat in articulatii.

Hidratarea adecvata este esentiala pentru persoanele cu guta. Apa poate ajuta la diluarea acidului uric din organism si la prevenirea formarii de cristale de urat. Se recomanda consumul a cel putin 8 pahare de apa pe zi. Apa asigura si sanatatea rinichilor. Afectarea functiei renale poate favoriza un nou atac de guta. 

De asemenea, este benefic sa se evite bauturile zaharoase si bauturile carbogazoase, deoarece acestea pot creste nivelul de acid uric in organism. 

Alcoolul poate creste nivelul de acid uric in sange si poate declansa un atac de guta. Consumul exagerat de alcool trebuie evitat, iar limitarea cantitatilor este esentiala, in special in ceea ce priveste berea si bauturi spirtoase tari. Se poate opta pentru consumul unui pahar de vin rosu ocazional, deoarece se crede ca ar putea avea un efect benefic in reducerea nivelului de acid uric din sange. Alcoolul conduce la deshidratare, iar aceasta se poate dovedi severa in cazul celor cu guta. 

Exista alimente bogate in purine, cum ar fi carnea rosie, fructele de mare si unele tipuri de peste, care trebuie evitate in cazul gutei. Aceste alimente pot creste nivelul de acid uric in organism, ceea ce provoaca atacuri de guta. 

Este important sa mentionam ca aceste recomandari sunt generale si pot varia de la un individ la altul. Este ideal sa consulti intotdeauna un specialist in nutritie sau un medic specialist pentru a primi sfaturi personalizate in ceea ce priveste dieta in cazul gutei. (2), (3), (4)

Contraindicatii si efecte secundare ale dietei pentru guta

Limitarea consumului de alimente poate fi o masura defensiva a persoanelor cu guta pentru a evita crizele. Cu toate acestea, o restrictie excesiva poate duce la subnutritie, deoarece organismul nu primeste suficienti nutrienti necesari pentru functionarea optima. Echilibrul intre alimentele permise si necesarul de nutrienti al organismului este esential. Persoanele care se confrunta cu guta ar trebui sa fie constiente de aportul de proteine, carbohidrati, grasimi si vitamine din dieta, pentru a evita deficientele nutritionale.

Chiar daca anumite alimente sunt permise, pot avea efecte secundare neplacute. Consumul excesiv de legume cu continut scazut de purine, cum ar fi sparanghelul sau spanacul, duce la probleme digestive precum balonare, flatulenta sau diaree. Este important sa se monitorizeze reactiile individuale la diferite alimente si sa se ajusteze dieta in consecinta.

Unele alimente permise in dieta pentru guta pot interactiona cu medicamentele prescrise pentru tratamentul gutei, afectand eficacitatea acestora. De exemplu, consumul de vitamina C in cantitati mari poate reduce efectul anumitor medicamente administrate pentru a favoriza eliminarea acidului uric din organism. Consultarea medicului inainte de a face modificari semnificative in dieta este importanta.

Alimentatia pentru guta trebuie adaptata si in functie de alte probleme de sanatate. In cazul persoanelor cu diabet, trebuie avut in vedere nivelul de zahar din sange atunci cand se aleg alimentele permise. Consumul excesiv de alimente bogate in carbohidrati sau zaharuri poate afecta controlul glicemic si poate agrava diabetul zaharat.

Si daca te numeri printre cei cu hipertensiune arteriala ar trebui sa acorzi atentie continutului de sodiu din alimente, deoarece excesul de sodiu creste tensiunea arteriala. (2), (4), (5)

Acest articol despre alimentele permise in guta este strict informativ. Am oferit recomandari, sugestii si am explicat care sunt posibilele contraindicatii ale dietei pentru o persoana diagnosticata cu aceasta problema de sanatate, dar nimic de aici nu poate inlocui un consult adecvat. Indicatia noastra este sa vorbesti cu medicul specialist si sa respecti sfaturile acestuia pentru echilibru alimentar si o stare generala buna. 

Politivieni Moldoveni care nu o vor pe Maia Sandu presedinte

 Mai mulți politicieni din opoziție, inclusiv Igor Dodon, Ion Chicu, Irina Vlah, Vlad Filat, Tudor Ulianovschi și reprezentanții lui Ion Ceban, liderul Mișcării Alternativa Națională, s-au întâlnit săptămâna trecută pentru a pune la punct o strategie comună în contextul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, transmite Ziarul Național, citat de Rador Radio România.

Ardelenii conduc Romania-Unde sunt Regatenii ?

 De zeci de ani Ardelenii conduc Romania,unde sunt Regatenii ?

Astazi in politica romaneasca,

1 Dan Hicusor presedinte Romania este din Fagaras.

Ilie Bolovan   fost Presedinte este din Oradea,Dacian Ciolos referent prezidential este din Cluj.

Demnitarii maghiari din UDMR Kelemen Hunor

Sorin Grindeanu lider PSD este nascut in Timisoara

Dominic Fritz lider USR este german fara cetatenie romana.

PROIECT DE FONDAREA UNUI PARTID POLITIC IN REPUBLICA MOLDOVA

 Proiect de fondarea unui partid politic in REPUBLICA MOLDOVA/

Partidul se va numi : ALIANTA CARE  UNESTE MOLDOVA.

 Sigla partidului va fi : ACUM

SEMNUL ELECTORAL PENTRU ACUM MOLDOVA :

ACUM va functiona cu organizatii comunale-raionale-municipale si regionale conduse de un PRESEDINTE;

PRESEDINTELE PARTIDULUI ACUM VA FI ALES IN MOD STATUTAR DUPA LEGILE REPUBLICII MOLDOVA.

Statutul partidului ACUM va cel al partidului AUR din Romania adaptat la conditiile teritorial politica din Republica Moldova.

Art. 8 Membrii

(1) Poate deveni membru al Partidului orice persoană fizică, indiferent de rasă, sex, origine etnică sau convingeri religioase, care îndeplinește următoarele condiții:

a) este cetățean român;

b) a împlinit vârsta de 18 ani;

c) aderă la valorile, principiile, doctrina şi programul partidului şi militează pentru realizarea obiectivelor acestuia;

d) se angajează să respecte statutul şi disciplina partidului;

e) are un comportament moral şi demn în viața politică şi privată;

(2) Nu poate deveni membru al Partidului persoana care:

a) a fost condamnată pentru infracțiuni de drept comun la o pedeapsă privativă de libertate, fără a beneficia de amnistie sau de reabilitare, în condițiile legii penale;

b) are interdicție judecătorească definitivă privind exercitarea drepturilor politice sau cetățenești;

c) a colaborat sau a lucrat cu Securitatea;

d) se găsește în vreuna din situațiile de incompatibilitate prevăzute de lege.

Astfel Republica Moldova este împărțită în 32 de raioane, 5 municipii și 2 regiuni cu statut special:

5Municipiile Republicii Moldova:Chișinău, Bălți, Tighina, Tiraspol, Comrat.

32Raioanele Republicii Moldova:Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir, Călărași, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Dubăsari, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Hîncești, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocnița, Orhei, Rezina, Rîșcani, Sîngerei, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Ștefan Vodă, Taraclia, Telenești, Ungheni.

HARTA MOLDOVA

 

REPUBLICA MOLDOVA HARTA ADMINISTRATIVA

 

 DIN STATUTUL PARTIDULUI AUR/

(3) Principiile de organizare şi funcționare ale Partidului sunt: unitate şi autonomie, inițiativă şi cooperare, responsabilitate şi disciplină, competență şi moralitate, eficiență, transparență, pragmatism şi valorificarea tradiției, în scopul realizării unui partid puternic şi modern.

Art. 5 Organizarea şi reprezentarea Partidului

(1) Partidul este organizat pe unități administrativ-teritoriale, subdiviziuni ale acestora și după caz alte structuri de organizare.

(2) În relațiile cu autoritățile publice şi terții, Partidul este reprezentat de către Președintele Partidului, iar la nivelul structurilor organizatorice de președinții de organizații (teritoriale și/sau speciale), în limita competențelor prevăzute de statut şi de regulamentele interne.

Art. 6 Legătura Partidului cu alte partide

Partidul promovează colaborarea cu alte partide democratice, pentru realizarea scopului şi obiectivelor sale strict în interesul poporului român.

Art. 7 Legătura Partidului cu alte instituții şi organizații

(1) Partidul colaborează cu societatea civilă şi Biserica în vederea realizării obiectivelor majore ale societății românești de natură spirituală, morală şi socială.

(2) Partidul colaborează, la nivel central şi teritorial, cu sindicatele şi patronatele în vederea realizării armoniei şi solidarității sociale şi dezvoltării unei economii de piață eficiente.

Capitolul II.

MEMBRII PARTIDULUI

Secțiunea I. DISPOZIŢII GENERALE

Art. 8 Membrii

(1) Poate deveni membru al Partidului orice persoană fizică, indiferent de rasă, sex, origine etnică sau convingeri religioase, care îndeplinește următoarele condiții:

a) este cetățean român;

b) a împlinit vârsta de 18 ani;

c) aderă la valorile, principiile, doctrina şi programul partidului şi militează pentru realizarea obiectivelor acestuia;

d) se angajează să respecte statutul şi disciplina partidului;

e) are un comportament moral şi demn în viața politică şi privată;

(2) Nu poate deveni membru al Partidului persoana care:

a) a fost condamnată pentru infracțiuni de drept comun la o pedeapsă privativă de libertate, fără a beneficia de amnistie sau de reabilitare, în condițiile legii penale;

b) are interdicție judecătorească definitivă privind exercitarea drepturilor politice sau cetățenești;

c) a colaborat sau a lucrat cu Securitatea;

d) se găsește în vreuna din situațiile de incompatibilitate prevăzute de lege.

Art. 9 Aderenții

Poate deveni aderent al partidului orice persoană fizică, indiferent de rasă, sex, origine etnică sau convingeri religioase, dacă îndeplinește următoarele condiții:

a) a împlinit vârsta de 16 ani;

b) aderă la valorile şi principiile partidului;

c) nu se încadrează în niciuna din prevederile Art.8 alin. 2.

Art. 10 Membrii de onoare

Membrii Partidului care prin activitatea lor în Partid s-au remarcat în mod deosebit, dar nu mai pot depune o activitate politică susținută, pot fi distinși cu demnitatea de membru de onoare al Partidului, prin hotărârea Consiliul National de Conducere, cu avizele Biroului Național de Conducere, la propunerea Președintelui Partidului şi a membrilor de onoare.

Art. 11 Activitatea membrilor Partidului

(1) Membrii partidului pot face parte dintr-o singură organizație locală, de același nivel, în care îşi desfășoară activitatea.

(2) Fiecare membru poate activa în cel mult una din organizațiile speciale.

Secțiunea II. DOBÂNDIREA CALITĂŢII DE MEMBRU SAU DE

ADERENT AL PARTIDULUI

Art. 12 Cererea de înscriere în partid

(1) Dobândirea calității de membru sau de aderent se face în baza aprobării unei cereri de înscriere adresată organizației de apartenență, care poate fi:

a) organizația locală în raza căreia solicitantul îşi are domiciliul sau reședința;

b) organizația locală în raza căreia solicitantul își desfășoară activitatea profesională sau de studiu.

c) dacă o astfel de organizație locală nu există, cererea se adresează Biroului Filialei Județene din județul în care solicitantul dorește să activeze.

Republica Moldova

 

Organizarea administrativ-teritorială

Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale: raioane, orașe și sate. Statutul satului (comunei), sectorului, orașului (municipiului) se elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de Parlamentul Republicii Moldova, și se aprobă de consiliul local. Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe 2 niveluri: satele (comunele), sectoarele și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie nivelul al doilea.

Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice, se pot uni formând o singură unitate administrativ-teritorială, numită comună. Comuna este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese și tradiții.

Orașul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decât satul din punct de vedere economic și social-cultural care cuprinde populația urbană, cu structuri gospodărești, industriale și comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice și în diferite domenii de activitate intelectuală, în viața culturală și politică.

Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viața economică, social-culturală, științifică, politică și administrativă a țării, cu importante structuri industriale, comerciale și instituții din domeniul învățământului, ocrotirii sănătății și culturii.

Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite prin teritoriu, relații economice și social-culturale.

În urma adoptării legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova (2006) au fost înființate regiunile de dezvoltare, care vor avea scopul de a stimula atragerea de fonduri și investiții și de a asigura o dezvoltare durabilă.

Astfel Republica Moldova este împărțită în 32 de raioane, 5 municipii și 2 regiuni cu statut special:

5Municipiile Republicii Moldova:Chișinău, Bălți, Tighina, Tiraspol, Comrat.

32Raioanele Republicii Moldova:Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir, Călărași, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Dubăsari, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Hîncești, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocnița, Orhei, Rezina, Rîșcani, Sîngerei, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Ștefan Vodă, Taraclia, Telenești, Ungheni.

2Regiunile cu statut special:Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, cunoscute mai generic ca Transnistria.

Transnistria este o parte a Republicii Moldova, însă, regiunea nu este controlată de guvernul acesteia. Așa-numita Republica Moldovenească Nistreană și-a autoproclamat independența în 1990, care nu i-a fost recunoscută de niciun stat. Municipiul Tiraspol este capitala de fapt a Transnistriei, care cuprinde 5 raioane (Camenca, Rîbnița, o parte din Dubăsari, Grigoriopol, Slobozia) și două municipii (Tiraspol și Tighina).

EU